1. Condensul - un fenomen fizic normal

Condensul este un proces fizic prin care apa din stare gazoasă ajunge într-o stare lichidă sau din stare lichidă în stare solidă. Condensul apare de obicei iarna datorită structurii clădirii care conţine punţile termice precum şi a unei ineficiente ventilări. Atunci umezeala din aer persistă.

Riscul condensului depinde de umezeala din aer şi de diferenţa dintre temperatura aerului din cameră şi suprafeţele elementelor. Condensul apare de cele mai multe ori în baie şi bucatarie datorită umidităţii mai mari. Daune pot apărea pe supraefţe care nu sunt vizibile, exemplu fiind condensul pe acoperişuri.

Condensul poate apărea pe suprafaţa sau in interiorul unui zid.

Pentru a răspunde întrebărilor legate de condens trebuie să menţionăm că ferestrele moderne asigură o etanşare foarte bună, care contribuie la eliminarea risipei de energie. Ploaia, vântul, frigul nu mai pătrund în încăpere, dar nici schimbul dintre interior şi exterior nu se mai face decât prin aerisiri periodice. Aerul conţine diferite cantităţi de vapori de apa. Din raţiuni ce ţin de confort şi sănatate, umiditatea relativă la temperatura camerei trebuie să fie cuprinsă în intervalul 40% - 60%. Atunci când umiditatea aerului atinge valori de peste 60% aerul nu mai poate reţine vaporii de apă şi aceştia condensează pe suprafaţa cea mai rece, care într-o încăpere este de obicei sticla sau peretele. Ferestrele vechi, din lemn, nefiind etanşe asigurau o ventilaţie forţată, rezolvând astfel problema umidităţii şi implicit a condensului.

Factori care favorizează apariţia condensului sunt: încăeri neaerisite, încăperi neîncălzite, perdele groase în faţa ferestrelor, suprafeţe nedifuzante ale pereţilor, umiditate de construcţie la construcţiile noi, existenţa surselor generatoare de vapori, prezenţa plantelor ornamentale în încăperi şi amplasarea acestora în vecinătatea ferestrelor, amplasarea necorespunzătoare a surselor de încălzire şi a glafurilor.

 

Sunt multe surse de unde poate să apară umezeala în interiorul unei locuinţe. În unele cazuri activităţile zilnice ale unei familii pot  produce cantităţi imense de vapori de apă: o familie de 5 persoane elimină în aer arpoximativ 10 kg în fiecare zi (fără să luăm în calcul căldura).

• - respiraţia (în somn) 0.3 kg;
• - respiraţia (treaz) 0.85kg;
• - gătit 3kg;
• - spalare 1kg;
• - spalarea şi uscarea hainelor 5.5 kg;

Umezeala poate să apară în aerul interior şi din structura unei clădiri; prin pardoseală, ziduri sau tavan.

În plus, oamenii şi plantele elimină în mod natural vapori de apă, acesta fiind încă un mod în care vapori de apă pot apărea în casă. Într-un final vaporii mai pot apărea din beciuri, fisuri în zid. Vapori dizolvaţi în masa aerului se miscă din casă spre afară şi din afară spre interiorul casei în două moduri: difuzie şi scăpări ale aerului.


 

2. CUM ALEGEM TÂMPLĂRIA

Pentru evitarea problemelor apărute din aceste cauze vă sugerăm ca la achizitionarea tâmplăriei cu geam termoizolator să aveţi în vedere următoarele aspecte:

1. coeficientul de transfer termic al profilelor de 3 camere din PVC este în jur de 1.6 - 1.8 W/m2k, acesta fiind mai bun la profilele cu 4 camere (1.4 - 1.6 W/m2k) şi de 1.1 - 1.3 W/m2k la cele cu 5 camere.
    
2. ATENTIE! Nu doar numărul de camere de aer contează pentru o bună izolare ci şi grosimea totală a profilului, dinspre exterior spre interior, aceasta variind între 65 - 80 mm.
   
    
3. partea cea mai importantă a izolării termice o reprezintă geamul termoizolator. Având în vedere evoluţiile favorabile ale preţurilor din ultima perioadă, aproape că putem afirma că este de neconceput ca la un spaţiu destinat locuirii (case, apartamente) să se utilizeze geam termoizolator fară sticlă low-e şi, recomandat, chiar şi cu argon.
    
4. Diferenţele mici de preţuri nu justifică renunţarea la acest tip de geam, având în vedere beneficiile aduse printr-o izolare cel puţin de două ori mai bună decât geamul termoizolator normal.
    
5. De asemenea, grosimea totală a pachetului termopan trebuie să fie de cel putin 24 mm, o grosime mai mică ducând la scăderea capacităţii de izolare.
    
6. La spaţii cu altă destinaţie (hale, garaje etc.) unde nevoia de izolare nu este atât de mare, se poate opta şi pentru variante “economice”.